vineri, 18 ianuarie 2019

Interviu în exclusivitate cu istoricul militar Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate:


 „Sistemul militar a ajuns o vacă de muls de când este coordonat de politicieni!”


• Situația actuală de la vârful Armatei este caracterizată tranșant de către unul din cei mai vocali sindicaliști rămași în spațiul public
Cine este Mircea Dogaru?
Istoric și scriitor, s-a născut pe 30 ianuarie 1955, în Târgu Mureș. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie din București, în anul 1979. Mircea Dogaru a fost repartizat ca profesor la Liceul nr. 13 din Capitală însă, în același an, renunță la învățământ în favoarea cercetării. Astfel devine cercetător-științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară (1979-1999), specialitatea “Istorie militară antică, medievală și arheologie”. Este specialist în istoria UE la Institutul Francez (1997) și în Politici de apărare NATO în Canada (1998).
Obține ,în 1994, titlul de doctor în istorie militară. În calitate de publicist obține premiul pentru debut în 1984, devenind membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din 1999. Începând cu anul 2002, este profesor asociat la Facultatea de Istorie, Geografie, Filosofie a Universității Craiova.
Domnule Dogaru, care este bilanțul SCMD în anul Centenarului?

Aș vorbi despre bilanțul SCMD la 10 ani de la înființare (18 august 2009). Cel mai mare succes este că a reușit să se înființeze și a rezistat tuturor loviturilor combinate (extern-intern) vizând desființarea sa. Este singura structură din România care grupează rezerviști din toate ministerele și serviciile de informații și contrainformații. S-a înființat și funcționează în conformitate cu legislația europeană. A apărat și apără drepturile militarilor și polițiștilor activi și în rezervă, dar și ale întregii națiuni și dreptul României la existență, grupând într-un sistem de alianțe (Consiliul Național al Societății Civile) sindicate ale CFR-iștilor, minerilor, profe­sorilor, personalului sanitar, agricultorilor, crescătorilor de animale și ONG-uri. Este singurul sindicat care a obținut, prin luptă, câte ceva: revenirea la cuantumul pensiilor militare din 2009 și dreptul la muncă pentru toți pensionarii (militari și civili), în 2013; dreptul la indemnizație pentru toți creatorii militari și pentru jurnaliștii civili și militari, în 2016; revenirea la statutul de militari în rezervă și la pensia militară de stat, în 2015 etc. În ceea ce privește Centenarul, avem în derulare, încă de anul trecut, propriul program „Mihai Viteazul în Cetate” vizând prima Mare Unire înfăptuită de Mihai Viteazul și impunerea zilei de 1 Noiembrie, când în 1599, Alba Iulia a devenit Capitala tuturor românilor, drept Zi Naționala. SCMD a desfășurat, în acest sens, manifestări publice cu simpozioane, lansări de carte, expoziții, la Constanța, Buzău, Râmnicu Sărat, Silistra, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Cluj Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Alba Iulia și va continua până în 2020. A contribuit la lansarea de cărți, albume, lucrări de artă, campanii de presă dedicate celor două Mari Uniri, acțiuni care se vor intensifica în 2019 și 2020.
Care sunt planurile și așteptările pentru acest an?
Obținerea, în acest an, pe cale juridică, a restituirii drepturilor, arbitrar și neconstituțional furate rezer­viștilor, de regimurile politice indiferent de culoare; spriji­nirea, sub egida NATO, a unei mișcări de redeșteptare națională și de revitalizare a mândriei naționale; desfă­șurarea unor programe sociale pentru rezerviștii în vârstă, singuri sau abandonați de familie; sprijinirea luptei pentru drepturi a tuturor pensionarilor, civili sau militari, a revoluționarilor și a măsurilor concrete de asigurare a unui trai decent pentru salariați prin revitalizarea industriei, în primul rând, de apărare și elaborarea unei legislații coerente care să elimine discriminările. SCMD consideră, atât Legea salarizării unitare cât și utopicul Proiect al Legii sistemului unitar de pensii, legi ale haosului, menite să aburească, electoral, salariați și pensionari.
Vom respinge tentativele de desființare a ONG-urilor militarilor, sub pretextul măririi forțelor de acțiune prin concentrarea sub aceeași pălărie, evident guverna­mentală, adică prin aducerea lor sub același papuc politic; vom diversifica acțiunile pentru obținerea drepturilor restante ale rezerviștilor proveniți din întregul Sistem de apărare, ordine publică și siguranța națională. Avem în vedere și acțiuni de respingere a oricăror tentative extern-interne de destructurare a statului național, unitar, român, pentru că suntem militari până la capăt, credincioși unui jurământ depus pe drapelul României.
Ce pregătiți pentru cea de-a 160-a aniversare a Micii Uniri?
Adevărul despre planul Unirii, conceput de generația lui Mihai Viteazul, perfecționat de Partida Națională în veacul XVIII, sub conducerea Sfântului Sofronie din Cioara și aplicat neabătut de pașoptiști și urmașii lor până la 1 Decembrie 1918. Așadar, adevărul despre „Bătălia pentru România” purtată de români și câștigată, nu la 24 ianuarie 1859, când s-a deschis doar portița spre Unire, permițând românilor să încalce voința Europei politice, ci la 11 Decembrie 1861, când Alexandru Ioan I Cuza a dat „Proclamația către națiune” și a înscris statul cu numele de România pe harta Europei.
Cum apreciați că s-au descurcat autoritățile în anul Centenarului?
Printr-o superbă nepăsare, ca sa nu spun bătaie de joc la adresa idealului național și a generațiilor care s-au sacri­ficat pentru acesta. Au acordat fonduri unor ONG-uri țintă și acțiunile s-au concretizat printr-o păruială generală, care ne-a făcut de râsul Europei și al lumii. În loc să facă o propagandă coerentă în plan internațional, încă de acum trei ani, pregătind evenimentul, ei i-au lăsat pe iredentiștii și secesioniștii unguri sau rusofoni din așa – zisa Republică Moldova, să demonizeze evenimentul în ochii unei opinii publice mondiale, inculte și neinteresate. Dacă ar fi să le dăm o notă, minus 10 ar fi prea mult.
Cum apreciați actuala situație de la vârful Armatei?Nu numai Armata, ci și Internele și Serviciile au fost supuse, după 1990, unui amplu program de destructurare și distrugere, vizând dispariția României ca stat. Pentru că state fără armate nu există (până și Vaticanul are o Garda Elvețiană), dar armate fără stat există, fiind capabile să creeze în jurul lor state (așa cum s-au creat statele Israel și Palestina). În plus, la noi, sistemul militar a ajuns o vacă de muls de când este coordonată de politicieni (civili) pe seama „înzestrării” obligatorii cu second-hand-urile altora. Nu pot fi apolitice Armata, Internele și Serviciile, câtă vreme nu au în fruntea lor militari profesioniști, activi, ci politicieni care slujesc, în primul rând, interesele de partide sau de grup, în detrimentul celor naționale.
Va scăpa curând Armata de influența politicului?
Când România va scăpa de dominația politică externă și multiplă instaurată, în detrimentul cetățenilor României și în scop spoliator, în Decembrie 1989 și Sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională va scăpa de influența politica internă, regăsindu-și demni­tatea și menirea. Până atunci… NU! Honor et Patria! Vae Victis!
Vă mulțumesc!


Scris de Marius Ciutacu, 17 ianuarie 2019

Sursa.Curierul de Valcea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu