marți, 3 ianuarie 2012

DOCUMENTE DE INTOCMIT PT REVIZUIRE 01.01.2012


GHIDUL CU PROCEDURILE PT ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE
Au inceput sa vina in masa deciziile de revizuire.... si acum cu perioade lipsa chiar mai mari ca la recalculare,premii anuale lipsa,stagiu de cotizare mai mic sau mai  tragic in tabelul ,,actualizat'' al MApN pensia aparea marita insa stupoare la deschiderea plicului micsorata substantial (zeci de cazuri in  Rm.Valcea,si sute in tara.Pentru membrii de sindicat care doresc contestarea acestora este obligatoriu să se acţioneze după cum urmează:
1) În situaţia în care sunteţi nemulţumiţi de cuantumul pensiei, de perioadele de cotizare care au fost luate în calcul, de veniturile care v-au fost atribuite, de perioada de contribuţie pentru pensia suplimentară etc, veţi contesta decizia de pensionare în scris imediat (max.30 de zile data de pe plic la primire)şi o veţi transmite la Casa de pensii de care aparţineţi (MApN, MAI, SRI);
2) Contestaţia se trimite cu confirmare de primire . Faceţi pentru contestaţie şi pentru bonul fiscal de la poştă câte 5(cinci) copii. Pe fiecare copie veţi scrie „Conform cu originalul” şi veţi semna;
3) După 45 zile de la data depunerii contestaţiei, dacă nu aţi primit răspuns la aceasta, anuntati telefonic presedintele si secretarul filialei apoi va prezentati la sediul organizat de sindicat pentru colectarea documentelor în conformitate cu precizările de la punctul 5A);
4) Dacă aţi primit răspuns la contestaţie în termenul legal (maxim 45 zile),anuntati presedintele si secretarul filialei dupa care va prezentati imediat la sediul sindicatului pentru colectarea documentelor în conformitate cu precizările de la punctul 5B).
ATENŢIE ! La depunerea documentelor (in plic format A4 ) însoţite de răspunsul la contestaţie , în tabelul cu datele dumneavoastră şi semnături (4 exemplare), va exista o rubrică în care veţi menţiona obligatoriu data termenului până la care poate fi atacată în instanţă decizia comisiei de contestaţii . Această dată se stabileşte în funcţie de data (de pe plic) la care aţi primit răspunsul la contestaţie (decizia comisiei de contestaţii) şi termenul maxim (30 zile) în care puteţi acţiona în instanţă împotriva deciziei comisiei de contestaţii şi implicit, a deciziei de pensionare revizuită
5). A. În situaţia în care nu aţi primit răspuns la contestaţie în termen de 45 zile de la depunerea acesteia (vezi punctul 3), pentru formularea acţiunilor în instanţă în vederea contestării deciziilor de pensionare revizuite conform OUG1/2011 (sau a legii ce se va promulga pe baza acesteia), sunt necesare şi obligatorii câte 4(patru) exemplare ale următoarelor documente:
a1) Copie a deciziei de pensionare revizuită cu toate anexele ei (ultima pe care aţi primit-o, conform OG/1 şiLegea 165/2011);  -5(cinci) ex.
a2) Copie a deciziei de pensionare veche (conform Legii 164/2001- cea care s-a aplicat până în decembrie 2010 inclusiv);  -4(patru)  ex.
a3) Copie a deciziei de pensionare conform Legii 119/2010(pe baza căreia s-a primit pensia în ianuarie 2011, recalculată după salariul mediu pe economie); -4(patru)  ex
a4) Câte o copie după un cupon de pensie vechi (cf. L.164/2001), un cupon de pensie recalculată (cf. L.119/2010) din ianuarie 2011 şi un cupon de pensie revizuită (dacă s-a primit).ATENŢIE ! Fiecare în 4 exemplare;
a5) Copie după contestaţia trimisă la casa de pensii sectorială 5(cinci) exemplare (MapN, MAI, SRI);
a6) Copie după bonul fiscal de la poştă care să confirme efectuarea expediţiei -4 exemplare(util în situaţia în care nu vă soseşte confirmarea de primire a contestaţiei);
a7) Copie după confirmarea de primire a contestaţiei;-4 exemplare
a8) Copie după actul de identitate al petentului.-4 exemplare
B. În situaţia în care aveţi răspuns (nefavorabil) în termenul legal - 45 zile de la primirea contestaţiei (vezi punctul 4) vă veţi prezenta imediat la locul de colectare cu documentele indicate la punctul 5A (a1-...a8) plus câte 4(patru) exemplare ale următoarelor documente:
b1) Copie după răspunsul la contestaţie (decizia comisiei de contestaţii);
b2) Copie a plicului în care a sosit răspunsul la contestaţie (decizia comisiei de contestaţii), astfel încât să se distingă data poştei la sosirea în Rm.Valcea
Documentele de la punctul 5(A şi B) se vor preda în plicuri de hârtie (A4) pe care se va scrie gradul , numele şi prenumele solicitantului ,nr.tel.precum şi casa de pensii sectorială de care aparţine.Ca şi până acum, pe fiecare coală a copiilor se va scrie formula conform cu originalul şi semnătura.
FOARTE IMPORTANT !!!
- DACĂ NU SE TRIMITE CONTESTAŢIA ÎN TERMEN DE 30 ZILE DE LA PRIMIREA DECIZIEI DE PENSIE REVIZUITĂ ACEASTA NU MAI POATE FI ATACATĂ ÎN INSTANŢĂ ŞI RĂMÂNE DEFINITIVĂ;
- DACĂ LA EXPIRAREA A 45 ZILE DE LA TRIMITEREA CONTESTAŢIEI NU AŢI PRIMIT RĂSPUNS ŞI NU AŢI DEPUS LA SCMD DOCUMENTELE INDICATE LA PUNCTUL 5A, PENSIA REVIZUITĂ DEVINE DEFINITIVĂ ŞI NU MAI POATE FI ATACATĂ ÎN INSTANŢĂ;
- DACĂ PRIMIŢI RĂSPUNS NEFAVORABIL DE LA COMISIA DE CONTESTAŢII ŞI ÎN TERMEN DE 30 ZILE NU DEPUNEŢI LA SCMD DOCUMENTELE INDICATE LA PUNCTUL 5 (A şi B) PENSIA REVIZUITĂ DEVINE DEFINITIVĂ ŞI NU MAI POATE FI ATACATĂ ÎN INSTANŢĂ.
ATENŢIE ! Termenele de 30 contestatie, respectiv 45 primire raspuns contestatie,sunt MAXIME, nu aşteptaţi să se scurgă !
- aceia dintre noi care nu doresc să continue acţiunile în instanţă sunt rugaţi să comunice acest lucru presedintelui col.(r) Ciupitu pentru a uşura acţiunile avocaţilor Acelaşi lucru rugăm să se întâmple în cazul celor care primesc decizii favorabile la contestaţiile înaintate.

ONORARII  Casa de avocatura--conform contractului de asistenta juridica nr.5126/16.06.2011 si 020417/15.12.2011==se va comunica tuturor membrilor de sindicat si se va achita in momentul depunerii documentelor la filiala.Ulterior av. cand primeste documentele de la filiala va elibera chitanta fiecaruia



DESFASURAREA PROCESELOR-se impune prezenta d-voastra (pt. a nu exista discutii) la toate termenelePt.cunoasterea nr.de dosar si apoi a termenelor va informati la persoanele din conducerea filialei
PLATA COTIZATIEI-  atat restante cat si pe 2012 (insemnand 120lei/an INTEGRAL-nu in 2 transe) va trebui achitata cel mai tarziu la depunerea documentelor la filiala.
   Contul pt virarea cotizatiei este : 79262374410



INCEPEREA PROCESULUI DE CONTESTARE
 Pe data de 04.01 2012 ora 09.00 la sediul cunoscut , toti cei interesati sa inceapa lupta,vor trebui sa aiba clarificata  si situatia platii cotizatiei restante  plus  plata cotizatiei pe 2012 -


DE RETINUT:  nu dati atentie zvonurilor,mesajelor de indrumare din alte surse decat cele de pe pagina principala a SCMD ,sfaturilor ,,binevoitorilor’’ ,sau celor care sunt ,,specialisti’’ etc.
Dosarele vor fi centralizate la filiala care apoi se vor preda av. pe semnatura
Persoanele autorizate in masura sa primeasca documentele d-voastra si sa va indrume sunt numai d-l CIUPITU si d-l PIRVU. Documentele se predau complete si NUMAI PERSONAL, nu se lasa la sediul filialei (in caz contrar nu se primesc).
 
 PUNCTE DE VEDERE.........de la lume adunate
 
ICCJ lasa instantelor posibilitatea de a constata in ce masura, in fiecare caz individual, ingerinta in dreptul de pensie este disproportionata fata de scopul social urmarit.
Proportionalitatea ingerintei ar fi compromisa daca:
-reclamantul suporta o sarcina excesiva, exorbitanta care excedeaza marjei de apreciere a statului in aplicarea politicilor sale sociale;
-reclamantul este lipsit total de beneficiul social reglementat;
-reclamantului i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenta.
ICCJ mai stabileste ca, in aprecierea proportionalitatii ingerintei, mai pot fi avute in vedere, nu limitativ, criterii ca:
-indemnizatia sociala pentru pensionari prevazuta de art.7 din Legea 118/2010
-pensia medie lunara
Toate acestea analizate functie de situatia concreta a reclamantului.
Decizia mai statueaza ca ICCJ nu poate da solutii cu caracter general de apreciere, cum ca justul temei al ingerintei in dreptul de pensie ar fi fost incalcat in toate situatiile de L 119/2010, pentru ca aceasta ar echivala cu abrogarea legii.

Cei nemultumiti, ca sa poata spera ca vor castiga ceva, in sensul de a-si pastra cuantumul pensiei, nu sa li se aplice Legea 164/ 2001 sau Legea 179/2004, abrogate prin Legea 263/ 2010, trebuie sa conteste decizia de revizuire si sa demonstreze ca ingerinta statului in dreptul lor a fost disproportionata.
Citeste foarte atent si gandeste   

   
                  Decizia nr.29/12.12.2011 a    ICCJ publicata in MO.925/27.12.2011


Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicităadmiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constatăurmătoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitară
Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
2. Examenul jurisprudenţial
Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciarănu există un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.
3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti
3.1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau admis contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încălcării.
3.2. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau respins contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut că au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010,şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudenţială  este în acord cu litera şi spiritul legii.
În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat călegislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privită ca generând un „interes patrimonial“ ce intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege.
Susţine procurorul general că, faţă de exigenţele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, şi răspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.
Totodată,procurorul general a învederat faptul că nu există un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii specialeşi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.
5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii
Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusă soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia că, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţă în aprecierea „ingerinţei“ ce derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare.
6. Înalta Curte
În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 3305din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmeazăa se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.
Dupăcum rezultă din jurisprudenţa care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analiză de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenţionalitate.
A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale
Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precumşi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.
O lege care este contrară Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al constituţionalităţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trăsătura tipică a controlului de constituţionalitate este aceea că este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.
Având în vedere faptul că, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilităţii cu Legea fundamentală (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilităţii cu Convenţia europeană a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizării Curţii Constituţionale, consideră că instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti ce soluţionează litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în măsură să cuantifice in concreto efectele aplicării normei la situaţia de fapt a speţei.
Este de precizat că nimic nu se opune ca însăşi Curtea Constituţionalăsă participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionată Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnăcă odată ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra părţilor cauzelor pe care le soluţionează, părţi care invocă încălcări ale drepturilor lor fundamentale prevăzute şi garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului.
Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care săatribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituţională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptăţite să analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra părţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.
Din analiza jurisprudenţei anexate sesizărilor adresate Înaltei Curţi se constată că instanţele judecătoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenţionalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.
În consecinţă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleşi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă,dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazăpentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: „De altfel, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de aplicare directă a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţională este în contradicţie cu aceasta.“
Deşi considerentele respective vizează preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevăd aplicarea prioritarăa reglementărilor internaţionale, în cazul în care existăneconcordanţe între acestea şi legile interne.
Având în vedere aceste circumstanţieri, constatările anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele căreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijină (Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).
Ca atare, se impune constatarea că instanţele judecătoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitară sesizată prin recursurile în interesul legii, au făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analiză proprie a compatibilităţii efectelor recalculării pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecărei cauze.
B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuată de instanţe în fiecare cauză în parte
Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) -neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44- dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea Constituţională a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivităţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea „bunurilor“) şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate.
Totodată,a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulării obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor).
a)Neretroactivitatea legii şi discriminarea
Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine că instanţele judecătoreşti nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii, formulate de părţile din litigiile deduse judecăţii şi care au fost soluţionate diferit.
Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivităţii legii numai în cazul în care aceastăanaliză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul„ingerinţei“ în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Însă,în jurisprudenţa Curţii Europene o problemă de retroactivitate a legii este ataşată, de regulă, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisă care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altă parte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţională fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.
În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţă de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale.
În plus, în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizăcare să nu se suprapună celei a Curţii Constituţionale.
b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie
Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecătoreşti de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenţionalitate raportată la situaţia particulară din fiecare speţă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu.
Din acest punct de vedere, instanţele judecătoreşti au evaluat această pretinsă încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, făcând o corectă aplicare a principiilor(în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constată că practica neunitară a fost generată de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmărit a fi realizat.
În ce priveşte existenţa unui „bun“ sau „interes patrimonial“,în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.
Ca situaţie premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, şi o parte necontributivă,care se achita de la bugetul de stat.
Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.
Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, dupăcum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.
Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).
Totodată,este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgăla specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări (chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).
Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

b3.Daca in luna ianuarie 2012 ,se pun in aplicare Deciziile de revizuire -(ilegale) -, cei cu cuantumul diminuat (acesta fiind mentionat pe cuponul de pensie ) vor introduce in actiunile de pe rolul Instantelor de Judecata ,Ordonanta Presedentiala -conform MODELULUI elaborat de Departamentul Juridic ,sau de catre av. filialei.

             Ordonanta presedintiala -numai in atentia membrilor SCMD-

Deoarece s-a constatat:
 ·        ca modelele noastre de contestatii publicate pe site-ul SCMD sunt preluate de toata lumea,
·        ca smecherii care vor totul de-a gata si nu sunt membri ai SCMD ne suna si incearca sa obtina si modelele de actiune in justitie care sunt proprietatea  avocatilor nostri;
·        reparatii vor fi dobandite nu de toata lumea, gratie actiunilor in instante ale SCMD, actiuni care merg pana la CEDO, ci numai de catre membrii SCMD,
In Comitetul Director s-a luat hotararea ca modelul de ordonanta presedintiala, pe care il vor depune la tribunal numai membrii SCMD, dupa deschiderea proceselor pe revizuire, precum si pasii de urmat in acesta chestiune, vizand ca obiectiv inghetarea pensiilor la nivelul lunii decembrie 2011, pana la finalizarea definitiva a actiunii la CEDO.
Membrii SCMD vor primi model si instructiuni, dupa 06.01.2012.


   Modele de contestaţii se gasesc  postate si pe site-ul SCMD/DEPARTAMENTUL JURIDIC.

                                       Modele de contestatie 
  
                            Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

                                             DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale
prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele
MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………. din ..........................

1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare, respectiv Direcţia Financiar-Contabilă a Ministerului Apărării Naţionale.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este ............................................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.

IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată, la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, pe care înţeleg să o contest.

B. Cu privire la cuantum

a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizie de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,,şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire, cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.

b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.


ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:

- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.

- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.

- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite

- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura                                                                                                                   Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN  MApN


Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.





 
                                                     Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul  SRI

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii
prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele

MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire a pensiei subsemnatului rezultă cu claritate din nerespectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 1/2011.
Astfel:
1. În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din O.U. G. nr. 1/2011: ,,pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeasi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai tarziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari”.
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii: ,,In situația in care, ulterior stabilirii si/sau plății drepturilor de pensie, se constata diferențe intre sumele stabilite si/sau plătite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.
3. Aşadar, pentru ca un drept al meu să poată fi revizuit, era absolut necesar să se emită decizie de recalculare a pensiei mele legal câştigată în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010. În situaţia în care pensia mea era recalculată, aceasta putea fi revizuită ca urmare a includerii, total sau parţial, a salariului mediu brut pe economie în baza de calcul a cuantumului pensiei recalculate.
4. De altfel, art. 1 din O.U.G. nr. 1/2011 este foarte clar: se revizuiesc pensiile pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie.
Menționez faptul că nu am primit decizie de recalculare a pensiei mele legal dobândită în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, fapt pentru care revizuirea prevăzută de art.1 alin (1) din OUG nr.1/2011 nu are obiect și fundament din moment ce lipseste decizia de recalculare a pensiei mele.
5. Pe cale de consecinţă Decizia de revizuire a pensiei mele este lovită de nulitate absolută.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Decizia de revizuire, emisă în mod nelegal şi abuziv de casa de pensii sectorială, încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. În fapt, decizia de revizuire încălcă dreptului meu de proprietate prin faptul că aceasta are obiect dreptul meu câştigat anterior datei de 31.12.2010, în timp ce OUG. nr.1/2011 prevede revizuirea drepturilor de pensie recalculate născute după data de 01.01.2011.
8. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care un poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
9. Măsura privind revizuirea pensiei mele, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
10. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010.
11. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
12. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010 este reprezentată de ................................................................................................
13. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
14. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
15. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
16. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
17. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de revizuire a pensiei mele. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
18. Concluzia este că nu se poate revizui ceva ce nu a fost recalculat.

IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
19. Decizia de revizuire a pensiei pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi existente, în fapt, la data de 31.12.2010.
20. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” .
21. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
22. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
23. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
24. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei mele nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, pe care înţeleg să o contest.

B. Cu privire la cuantum

a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire

25. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei, ca urmare a deciziei de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele în raport cu cuantumul pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
29. Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legal câştigată se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.

b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
30. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.



ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:

- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.

- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.

- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite

- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

31. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
32. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura                                                                                                                  Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN SRI


Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.



 

                                       Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul MAI


                                                                DOMNULE PREŞEDINTE


                Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................................................................. , str. .............................................. nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ............................................, posesor al actului de identitate seria ........... nr. .................... , eliberat de ................................................................ la data de .................................
 CNP ......................................................................................, cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./............................... ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor
prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele
MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………. din ..........................

1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor[1]].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat[2] că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este ............................................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând, Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.

IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.

23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care înţeleg să o contest.

B. Cu privire la cuantum

a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizia de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,, şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.

b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.


- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.

- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.

- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite

- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei subsemnatului de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

    
Data                                                                                                                     Semnatura




Pentru urmasi



 
                                                        Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul ................................................

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE

la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a .......................................
prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei de urmaş revizuite,
pentru următoarele

MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei DE URMAŞ nr. ………. din ..........................

1. Decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare a pensiei mele de urmaş s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei a pensiei de urmaş, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare a pensiei de urmaş emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş, nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului (ei)
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare a pensiei de urmaş (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei de urmaş deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate de urmaş emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie de urmaş era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei de urmaş, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării pensiei de urmaş.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie de urmaş în luna decembrie 2010 este ...............................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.

14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.

IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate de urmaş pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după decesul ................................, şi aflate în plată la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.


23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate de urmaş nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a ........................................., pe care înţeleg să o contest.

B. Cu privire la cuantumul stabilit prin decizia de revizuire a subsemnatului
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire

24. Prin Decizia nr ..... din ..............am obţinut dreptul la pensie de urmaş, (emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate) în cuantum de ............ lei.
25. Prin decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,,şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele de urmaş recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului din luna decembrie 2010 al pensiei mele legale, se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.

b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.
ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:

- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.

- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.

- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite

- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat(ă) în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de urmaş de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura                                                                                          Data                                                                                                                                                    
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
..........................................
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.